Colegiul Național „I.L.Caragiale”

Juridic, colegiului nostru există din octombrie 1895, din vremea regelui nostru Carol, când România traversa, ca orice stat european propria sa “la belle epoque”. Și-a inaugurat cursurile cu 2 clase de elevi, la data de 9 noiembrie 1895, în casele Atanasovici, din Calea Rahovei, nr.46, sub numele de Școala de Aplicație a Școlii Normale Superioare. Școala de Aplicație s-a născut din necesitatea  concretizării conceptului “școală activă”, opus conceptului “școală de carte”. Școala activăîși propunea un demers pedagogic modern centrat pe promovarea valorilor cognitive și civice de inspirație pozitivistă, transmise prin intermediul unor discipline noi precum: economie politică, logică, etică, estetică, igienă. Pânăîn 1898 cele două clase inaugurale ale Școlii de Aplicație au fost mediu de desfășurare a practicii pedagogice pentru studenții de la Școala Normală Superioară, viitori învățători sau profesori.

În perioada 1898 – 1948 Școala de Aplicație a reflectat transformările generale din societate și învățământul românesc. În anul 1898 denumirea “școală de aplicație” a fost înlocuită cu cea de “gimnaziu de aplicație”. Legea învățământului din 1928 a statuat Gimnaziu de Aplicație ca școală de tip C, adică liceu de băieți cu 7 clase (curs inferior cu 3 ani + curs superior cu 4 ani). În deceniul trei, sub directoratul lui Ion Rădulescu Pogoneanu, Gimnaziu de Aplicație a primit denumirea de Liceul de băieți “Titu Maiorescu”.

Inaugurat în Calea Rahovei (1895) colegiul nostru și-a dobândit actuala incintăîn anul școlar 1935 – 1936, într-o clădire monumentală, dar a cărei supraetajare cu nivele 1,2,3,  s-a realizat lent, în etape, din 1939-1947.

Edificiul acesta, încăîn facere în anii celui de-al doilea război mondial, deși dedicat Atenei, l-a găzduit și pe Marte! Comandamentul German a rechiziționat clădirea școlii noastre și timp de 3 luni mersul grațios al efebilor a fost înlocuit cu cadența bocancilor cazoni.  După 23 August, în curtea școlii au fost săpate tranșee și instalați militari români, care au rămas aici pânăîn 1948. În perioada războiului cursurile au fost suspendate timp de 3 luni.

În perioada regimului comunist școala noastră a reflectat influențe politice specifice care au determinat modificări în statut și denumire. În anul școlar 1954-1955 apare oficial titulatura de Școala  Mixtă nr.7. “I.L. Caragiale” – unitate de învățământ liceal teoretic.

În anii ‘70 Liceul I.L. Caragiale a fost reorganizat: mai întâi ca liceu cu secție sportivă, iar ulterior, ca liceu industrial.

După 1989 liceul redevine teoretic, iar în 1996 dobândește statutul de Colegiul Național și  școală afiliată la UNESCO.